RSS

Mesaje de condoleante

• Un inger a plecat de linga noi ALINA si nu ne-a intrebat daca sintem de acord. Stia ca oriunde va fi noi o vom avea vesnic in minte si suflete. Te iubim ALINA. Alex, Paul, Camelia si Dan Guia.

• Va veni vacanta in curind si bunicii te vor astepta ALINUTA sa vii la ei. Si vei veni pentru ca locul tau va fi vesnic alaturi de noi. Bunicii Emil si Iuliana Farcas.

• Scumpa noastra ALINA gindul nostru va fi cu tine in fiecare zi. Nimeni si nimic nu poate sa te inlocuiasca. Dumnezeu sa te odihneasca in pace. Laura si Vali.

• Cu adinca durere in suflet anuntam incetarea prematura din viata la numai 9 ani a fiicei noastre ALINA FARCAS, un suflet ales de bunatate si o luptatoare cu boala crunta care i-a luat viata. Vesnica in amintirea noastra, ne rugam sa se odihneasca in pace. Familia indurerata Daniela, Axel si Axell.

• Sufletele si gindurile noastre sint alaturi de familiile Farcas greu incercate de pierderea timpurie a fiicei si nepoatei lor. Sincere condoleante din partea colectivului de angajate.

• Draga ALINUTA nu pot sa cred ca ai plecat de linga mine si daca te strig nu mai imi raspunzi, dar eu stiu ca am o singura surioara pe care o voi lua cu mine oriunde voi fi. Te iubesc ALINA. Fratele tau Axi.

• ALINA, sufletul tau bun si prietenos va ramine vesnic in inimile noastre. Colegii si invatatoarea, clasa a III -a – Scoala ELF, Cluj.

• Sintem alaturi de parintii ALINEI FARCAS, a caror durere in aceste momente grele nu putem decit sa o banuim. Parintii copiilor din clasa a III -a- Scoala ELF – Cluj.

• Un suflet blind dar chinuit s-a stins ca un fulg uitat in primavara. Acum se asterne linistea, dar nu uitarea, caci tu, ALINA draga, vei ramine vesnic in amintirile noastre. Sintem alaturi de familia Farcas, greu incercata.  Colectivul Scolii ELF – Cluj.

• Draga Axel si Daniela sintem din tot sufletul alaturi de familia voastra in aceste momente de doliu si suferinta la pierderea fiicei voastre, ALINUTA FARCAS. Dumnezeu sa va intareasca pe voi, iar pe ea bunul Dumnezeu s-o odihneasca in pace. Familia Farcasan Ninu si Ana, Cristi si Ioana cu copiii, Iuga Dan si Vali cu copiii.

 
1 Comment

Publicat de pe martie 27, 2008 în Uncategorized

 

Cea mai trista veste

Dragi părinți,

Cu multă durere vă anunțăm că eleva noastră din clasa a 3-a, Alina Fărcaș, a încetat azi dimineață din viață, după o lungă perioadă de spitalizare și tratamente care nu au reușit să o salveze.

Suntem cu toții alături de părinții ei, care au făcut toate eforturile posibile pentru a o ajuta, și ne vom aminti cu drag de mica Alina, luptătoare și curajoasă, generoasă și înțelegătoare, harnică și ambițioasă.

Ceremonia de înmormântare va avea loc sâmbătă 29 martie, ora 12, la Cimitirul Central.

………….

Nu am cuvinte…..

Dumnezeu să o odihnească!  Suntem și noi părinții foarte îndurerați de marea pierdere suferită de părinții Alinei…. Va rămâne un îngeraș, cu suflețelul ei curat!  Dumnezeu să-i răsplătească pe toți cei care au fost alături de Alina în această cumplită suferință (copii, profesori, părinți)!!

Cu durere,
Claudia A.

 
Leave a comment

Publicat de pe martie 26, 2008 în Uncategorized

 

Emoții pentru Alina

Dragi părinți,

Gândurile noastre de simpatie se îndreaptă în aceste zile spre Alina Fărcaș, elevă în clasa a 3-a, care trece prin momente de grea încercare din cauza stării sale de sănătate.

O parte din profesoarele școlii o vizitează zilnic la spitalul clinic de pediatrie-secția oncologie, pentru a o întări și a o încuraja să spere că se va însănătoși.

Din păcate, din cauza tratamentului de chimioterapie pe care îl face, Alina are nevoie în aceste momente de toate încurajările posibile, chiar dacă – așa cum știți și dumneavoastră - acest copil a dat până acum dovadă de un imens curaj, străduindu-se să vină la școală chiar și în perioada când făcea deja chimioterapie.

Vă scriu așadar cu rugămintea să-i îndemnați pe copiii dumneavoastră, colegii Alinei, să o sune, să o încurajeze, să îi povestească despre ceea ce mai fac la școală.

Numărul de telefon al Alinei este 0728 342 913.

 
Leave a comment

Publicat de pe ianuarie 30, 2008 în Uncategorized

 

Mesaje la intoarcerea din Franta

Bună seara,

Am sosit în țară de câteva minute și vroiam să vă dau de știre.  Speranța mea este ca medicii din LYON să-mi poată pune un diagnostic clar.  Pentru mine totul este foarte greu acum, aș vrea din tot sufletul să mă fac bine ca să nu o mai văd pe mami plîngând.
Vă mulțumesc că mă ajutați.

Cu mult drag vă pup
ALINUȚA

21 iunie 2007

……………

Dragă Alina,

Alma și Daria (cls 5 si cls 3) tocmai proaspăt absolvite te îmbrățișează cu drag! Să te faci bine cât mai repede cu putință!

Alma și Daria (și mama)
21 iunie 2007

……………

Dragă Alina,

fii increzătoare și vei învinge. Ești puternică și ai mulți prieteni în jurul tău.
Te pup
(eu sunt mama lui Alex N. din cls. a VII-a B)
21 iunie 2007

……………

Buna Ali dragă!

Mă bucur să știu că ați ajuns cu bine în țară.  De-abia aștept să strâng în brațe cea mai curajoasă fetiță din lume.  Mi-a fost dor de tine !!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!  Sunt sigură că vei reuși să te faci bine cu ajutorul medicilor și al lui Dumnezeu, dar și cu iubirea și rugăciunile celor care te cunosc și te iubesc!!!  Bine te-ai reîntors, prințeso!!!!!!!  Te iubesc mult de tot și abia aștept să te revăd!
Cu toată dragostea,

Simona
21 iunie 2007

…………..

Draga Alina,

Sunt mama Inesei S. din cls. 2 și aș dori să te ajut și eu, cumva (nu știu cum să procedez). Dacă se poate, luați legătura cu mine.  Iți doresc multă sănătate.

Nicoleta P.
21 iunie 2007

……………

Bună,

Mă numesc Loredana H., sunt mama lui Rareș din clasa I.  Am rugămintea să-mi spuneți care mai este starea Alinei? Noi am fost plecați în concediu și din păcate am văzut e-mailul de la dumneavoastră numai săptămâna trecută. Contul indicat de dumneavoastră este valabil? Se mai pot face donații și în prezent?  Sper din toată inima să-mi dați vești îmbucurătoare.

Vă mulțumesc
Loredana H.
11 iulie 2007

………………….

Ultimele informații pe care le avem despre Alina sunt că s-a întors din Lyon după ce a făcut un număr mare de analize speciale.  Partea îmbucurătoare este că a scăzut probabilitatea de tumoră malignă, însă acum două săptămâni nu se știa încă un diagnostic precis.  In urma biopsiei s-a descoperit o celulă rară, nu se știe de ce natură, care urma să fie analizată de specialiști în microbiologie chemați special din Elveția.

Contul pe care l-ați primit în mesajele trimise de noi este valabil, și cred că orice donație prinde în continuare bine – în momentul în care familia Fărcaș s-a întors în țară așteptau rezultatele analizelor dar și factura pentru acestea.

Va mulțumim pentru interesul față de situația Alinei.
16 iulie 2007

 
Leave a comment

Publicat de pe iunie 21, 2007 în Uncategorized

 

Zilele Școlii Elf 2007 – in sprijinul Alinei

Stimati părinți și colegi,
Mai jos aveți ultimele noutăți despre Alina, eleva noastră din clasa a 2-a care este încă într-o situație medicală dificilă.  Mesajul este transmis de dna Magdalena Bărbuceanu de la Centrul Cultural Roman din Grenoble, care a făcut eforturi de a aduna fonduri suficiente pentru cheltuielile de spitalizare.
In urma activităților organizate de Zilele Școlii ELF, s-a strâns în sprijinul Alinei suma de 6oo RON – mulțumim tuturor profesorilor, elevilor și părinților care și-au adus contribuția.  De asemenea, Banca Transilvania a facut o sponsorizare de 3.000 de RON, datorită demersurilor doamnelor Dezmirean și Runcan, cărora le mulțumim.
Dupa cum vedeți în mesajul de mai jos, este nevoie în continuare de sprijin financiar pentru familia Alinei.  Donațiile se pot face în contul RO16BTRL01301201A78 042XX, deschis la Banca Transilvania Cluj, titular Daniela Fărcaș.
 
Leave a comment

Publicat de pe iunie 19, 2007 în Uncategorized

 

Nouvelles d’Alina

Bună ziua,

Am primit pînă acum, pentru a contribui la cheltuielile de spitalizare ale Alinei, suma de 1.435 euro din partea a 23 de persoane.

Alina a fost operată luni 11 iunie și a rămas 3 zile în terapie intensivă…  a ieșit din spital sîmbătă, căci o zi de spitalizare costă 3.000 de Euro.  Acum locuiește cu părinții săi la dna Simona Iacob și este adusă zilnic la spital pentru control și investigații suplimentare, căci se pare că este vorba despre o maladie foarte rară, căreia nu i s-a descoperit încă natura (etiologia).  Vineri 15 iunie i s-a făcut o puncție lombară, radiografii și alte investigații.

In aceste 10-12 zile am văzut formându-se un adevărat lanț uman de solidaritate pentru această fetiță curajoasă.

Vă mulțumesc pentru solidaritate!
………… ……… ……… ……… ……
Magdalena Bărbuceanu,
pésidente de La Maison de la Roumanie de Grenoble

MAISON DE LA ROUMANIE-Centre Culturel Roumain
CASA ROMÂNIEI-Centru Cultural Romànesc
1,rue Pierre DUPONT ,38000 GRENOBLE   FRANCE
tel  06 09 48 82 81
Email :maison_roumanie_ grenoble@ yahoo.com

 
Leave a comment

Publicat de pe iunie 19, 2007 în Uncategorized

 

După operația din Franța

Vă mulțumesc că nu m-ați uitat,

Mama mea este mesagerul meu, pentru că eu  sunt la spital. Chiar dacă operația a reușit, recuperarea este foarte lentă, dar merge spre bine, de abia miercuri am reușit să schimb câteva cuvinte cu mama și să mănânc puțin, dar mă gândesc că sunt un copil bun ca DUMNEZEU să mă ajute să pot fi alături de voi toți.

vă iubesc pe toți
ALINUȚA
7 iunie 2007

…………………

Speram să fiu alături  de toți care mi-au întins o mână de ajutor, la festivitatea de sfârșit de an,  dar medicii au hotărât să-mi anuleze biletele de avion deoarece rezultatele  de la biopsie nu sunt clare și ca atare, în data de 15.06.07  au hotărat să se mai facă o intervenție, dar sub forma unei puncții  lombare. Nu știm când vom putea pleca din Franța, este o incertitudine pentru toți oncologii de aici.

Vă doresc o vacanță plăcută tuturor,
ALINUȚA
15 iunie 2007

 
Leave a comment

Publicat de pe iunie 15, 2007 în Uncategorized

 

O fetita curajoasa

de Simona Iacob Le-Roy

iunie 5, 2007

„Pe mine o sa ma taie la cap”

Cufundata in intunericul camerei, fetita abia se distinge de patul pe marginea caruia s-a asezat. Vorbeste cu noaptea. De teama sa nu-si trezeasca papusile si parintii. « Operatie e atunci cand te taie. Pe mine cred ca o sa ma taie la cap. Ca altundeva nu ma doare ». Inima i se strange in pumn si ii bate repede repede. Spaima o gatuie. Dar nu se lasa. “O sa ma adoarma si nu am sa simt nimic. O sa-mi dea o injectie din alea care nu dor”, continua ea hotarata. Vorbeste intr-una, incercand sa se convinga pe sine ca operatia ce o asteapta nu e mare grozavie.

Are opt ani. O cheama Alina Farcas. A fost un copil ca oricare altul pana cand boala nu s-a furisat in trupsorul ei. Ii placeau povestile, magazinele cu jucarii, hainutele cele pline de floricele si personaje din desene animate. Ii placeau scoala si cartile. Ii placea sa spuna poezii in engleza si japoneza. Spre uimirea tuturor a “furat” de la prieteni si cuvintele limbii maghiare. Era prietenoasa si tare darnica cu cei din jur. Parea sa o astepte un viitor frumos.

A venit mai intai oboseala asta ciudata care o secera cu cruzime. Vroia sa fuga si nu intelegea de ce nu mai poate. Vroia sa mearga pana in parc si nu intelegea de ce, dupa doar cateva zeci de metri, picioarele ii devin grele si infinit de dureroase. Apoi a venit setea. Setea aceea istovitoare care nu-i lasa nici macar noptile intregi. Si kilogramele. Kilogramele cele multe ce se strangeau apasator ingreunandu-i fiecare gest. Locul jucariilor a fost luat de seringi si aparate sofisticate, vizita la magazine a fost schimbata cu cea la clinici si spitale. Cuvinte ciudate, au inceput sa populeze frazele ei : « mipirin », « deshidratare », « diabet ». Aproape ca « le imblanzise » cand s-a lovit de un altul: tumora . Tumora talamica. Ce o fi insemnand habar nu are. Nenea doctorul l-a scris pe o hartie. Hartia l-a ars pe tata si a umplut de iarna ochii mamei. Doctorii au mai spus ca trebuie operata. Urgent. Si nu oriunde ci taman la o clinica din Franta. Tata a dat fuga atunci la banci. Si a imprumutat. Si a imprumutat . Si imprumutat. Atit cat i s-a permis. Bani au mai donat si parintii colegilor ei de clasa. Si niste domi de la o biserica protestanta, prieteni cu o prietena de-a mamei, pe care nu i-a vazut niciodata. Si prietenii de familie au incercat sa-i ajute. Si multi necunoscuti. Dar pana la cei 30 000 mii de euro, cat costa operatia mai e inca cale lunga. Si dupa operatie mai urmeaza un tratament. Costisitor si el. Noptile tatei au devenit lungi iar buzele mamei nu mai stiu sopti decat rugaciuni.

Alina nu se plange. Ascunde totul dupa un zambet. “Nu ma doare mama, vezi nu ma doare ”, spune fetita topind lacrimile mamei intr-un suras. Nu pune intrebari. De teama sa nu tulbure cu ele ochii tatei. In schimb, trage cu urechea la tot ce se spune. Pandeste orice gest. Apoi, in capsorul ei mic, incearca sa innoade informatiile pentru a le gasi un sens.De discutat nu discuta cu nimeni. Doar noaptea e confidentul ei. Noaptea care-i invaluie cuvintele in intuneric si le ascunde de ochii de sticla ai papusilor. Noaptea care-i ia boabele lacrimilor si le afunda in perna. Noaptea cea lunga, in care noi visam linistiti si nici habar nu avem ca undeva, cocotat pe marginea patului, un copilas, se lupta singur cu spaimele de teama sa nu ne tulbure somnul.  Pentru a o ajuta pe Alina puteti depune bani in contul deschis de mama sa la Banca Transilvania.

Contul este pe numele FARCAS DANIELA VIRGINIA
Cont RON:  RO16BTRL01301201A78042XX

http://sminchy.wordpress.com/2007/06/05/o-fetita-curajoasa/

 
Leave a comment

Publicat de pe iunie 5, 2007 în Uncategorized

 

Apelul din partea Maison de la Roumanie

From: Maison de la Roumanie Grenoble
Date: 4 June 2007
Subject: Alina va fi operata in aceasta dimineata

Dragi prieteni cunoscuti sau necunoscuti, fac un nou apel, rugandu-va din suflet de-a face un mic efort financiar pentru salvarea micutei Alina. Ea a sosit miercuri la Lyon impreuna cu parintii ei… era foarte foarte obosita… au fost asteptati la aeroport de doamna Odile Riondet si dusi la doamna Simona Iacob care-i gazduieste de atunci… la spital au fost insotiti de domnul Dan Tapuleasa si au fost asistati in mod extraordinar de doamna doctor IONESCU. S-au facut examinari care au costat peste 400 euro si s-a decis interventia chirurgicala pentru luni 4 iunie. Problema mare a fost ca administratia Spitalului de Neurochirugie din Lyon a cerut plata anticipata pt 10 zile de spitalizare, adica 30.000 euro. Numai prin tenacitatea doamnei dr IONESCU s-a ajuns la un compromis de-a achita acum vineri anticipat numai 5 zile de spitalizare, adica 15.000 euro pentru ca fetita sa poata fi operata luni (azi). La Lyon s-a realizat acest formidabil lant uman pt cazare -transport, insa e nevoie de inca 19.000 de euro.  Parintii au depus dosarul la MINISTERUL SANATATII din ROMANIA insa li s-a spus ca n-au nicio sansa, ca-n acest an s-a aprobat un singur dosar. Pe Alina insa o mai asteapta un drum lung… daca totul merge bine, datorita situarii f. periculoase a tumorii, ea trebuie sa faca timp de aproape un an radio si chimioterapie, pe care le va face in Romania. Fac apel la romanii de aici din Franta (mesajul il voi face si in franceza pt prietenii nostri francezi) sa faca un cec cat de mic pe numele Maison de la Roumanie (Alina), pe care le vom centraliza si vom face un cec total pt spital.  Pana acum am primit 205 euro (Gondran 100, Alina Boboc 50, D.Paulian 15, J-L Pesteil 40) .  Totul va fi f.transparent… va vom comunica lista! Pt cei din Romania, dupa textul atat de sensibil legat de starea Alinutzei, scris de doamna Simona Iacob, oradeanca din Lyon care are acum grija de familia FARCAS, veti gasi coordonatele contului deschis in Romania.

Asteptam mult gestul dvoastra!

Magdalena BARBUCEANU-GONDRAN
presedinta MAISON de la ROUMANIE GRENOBLE

 
Leave a comment

Publicat de pe iunie 4, 2007 în Uncategorized

 

Sos pentru oameni sau îngeri

Zâmbeste. Piciorusele o dor de abia le mai poate duce.  Zâmbeste. Febra i-a cuprins tot trupul, dar zâmbeste. E obosita de atâta zbatere cu boala, dar zâmbeste. Plânge de durere, dar zâmbeste. Alina Farcas are doar opt ani, dar deja stie atâtea despre lupta, dragoste si speranta, cât un om batrân.

O boala venita pe furis

Viata ei a început simplu. Ca cea a oricarui copil. Cu primii pasi facuti de-a busilea spre mâinile mamei. Cu prima casuta cârna creionata la gradinita. Cu emotia primelor zile de scoala. Cu bucuria notelor bune. Cu încântarea descifrarii primelor carti. Cu voiosia vacantelor.

Boala a venit încetisor. Discreta ca un hot. Ca apoi din martie sa se dezlantuie cu furie. Mîinile si picioarele fetitei deveneau de gheata. Trupul îi era macinat de frisoane. Noptile chinuite de jaraticul febrei. Fiecare gest a devenit infinit de greu si de obositor. Pentru ca boala îi afecta modul de alimentare, în doar doua luni fetita s-a ingrasat cu zece kilograme.

« E de nerecunoscut », s-a amarât mama.  În pofida tuturor evidentelor, fetita se încapatâna sa mearga la scoala.  «Mami, nu ma doare nimic » spunea ea, grabita sa-si ascunda boala sub un surâs si sa o zbugheasca în clasa.  Acolo, printre carti si colegi, se simtea fericita. Îi placeau engleza si japoneza. Orice lucru nou învatat o umplea de bucurie. Încerca sa uite oboseala. Sa uite durerea. Sa uite kilogramele în plus care-i îngreunau miscarile. Sa mearga înainte si sa uite. Cu un efort inuman reusea. O ora. Doua . Trei. Apoi boala devenea mai tare.  Alina se întorcea acasa cu lacrimi în ochi. Dar cu un surâs pentru mama si tata.  A doua zi o lua de la capat. Mai decisa sa vina de hac bolii. Mai hotarâta sa învete. Dar boala se înversuna mai tare împotriva trupsorului ei.

Noi investigatii clinice. Noi drumuri pe la spitale, pe la doctori. Si în cele din urma un diagnostic: tumora talamica. Operatia e complicata si foarte riscanta. Ea poate fi facuta doar în strainatate, la Lyon, în clinica doctorului Motolesse. Ce o fi însemnând exact nu a prea înteles Alina. Cuvintele adultilor au devenit deodata mai complicate decât japoneza.  Oare de ce plânge mama cu ochii spre cer? Oare de ce alearga tata de colo colo pe la banci sa împrumute o multime de bani? De ce doctorii spun ca trebuie sa se grabeasca? Despre ce pot vorbi parintii nopti întregi?  Si de ce nu dorm? De ce diminetile sunt tristi? De ce toata lumea susoteste?  Oare de ce trebuie sa plece cu avionul? Dar mai ales de ce? De ce nu mai poate sa mearga la scoala? Si de ce? De ce nu pot fi toate asa cum au fost odinioara?

Întrebarile se învârtesc haotic în capul fetitei. Dar parca nu gasesc nicicum cuvinte pentru a le spune parintilor. Si atunci plânge. Plânge si zâmbeste.

Simona Iacob
iunie, 2007

 
Leave a comment

Publicat de pe iunie 4, 2007 în Uncategorized

 
 
Follow

Get every new post delivered to your Inbox.